Ziua Mondială Fără Tutun (ZMFT), se celebrează în fiecare 31 mai sub auspiciile OMS pentru a conştientiza publicul şi decidenţii politicilor de sănătate în privinţa poverii sociale enorme (boli/dizabilități/decese premature) atrasă de consumul de tutun și a stimula modificări comportamentale și contramăsuri legislative specifice.
În 2018 atenția se îndreaptă către ucigașul nr. 1 al omenirii – bolile cardiovasculare (BCV), pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.
Tema ZMFT din acest an, Tutunul si bolile cardiovasculare*, se focalizează pe bolile asociate fumatului și are drept scop sporirea conștientizării riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral și alte boli ale aparatului ciculator – reprezentând în ansamblu principala cauză de deces în lume.
Previziunile sunt îngrijorătoare: 1 miliard de oameni riscă să-și piardă viața în acest secol dacă nu se întreprind măsuri mai ferme împotriva consumului de tutun. Deși o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rămâne aceea de a convinge decidenții sociali – de a le adopta și publicul – de a le pune în practică .
Evidențele sugerează că în ultima decadă fumatul în lume a scăzut moderat pe seama țărilor cu venituri mari. Cel mai mult fumează bărbații din țările cu venituri mijlocii și femeile din țările cu venituri mari.
Între 1 și 3 din 10 decese prin BCV sunt atribuibile fumatului. Dacă fumează, femeile sunt supuse unui risc de deces BCV mai mare decât bărbații.
Deși românii fumează la cote apropiate mediei UE, ponderea deceselor tutun-dependente era în 2016 superioară țărilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) înalt, cu toate că acest tip de deces a scăzut față de 2010 cu circa 17%.
Ordinea mortalităților specifice tutun-dependente era: cancerele (pulmonar și alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă (prefațând infarctul), alte boli vasculare, bolile respiratorii.
În 2012, tributul BCV plătit fumatului de români se ridica la 13% dintre diagnostice și la circa 12% dintre decese. Date din 2015 arătau pentru România prevalențe BCV superioare mediilor UE la ambele genuri; după procentajul deceselor BCV atribuibile, fumatul ocupa locul 2 între 3 factori comportamentali de risc (după alimentație) – ca și în UE.
În județul nostru numărul pacienților (prevalența) cu BCV se găsește la nivelul 3401%000 , iar procentul (prevalența) fumătorilor se ridică la 27%,valoare peste media celei din UE, ceea ce subliniază necesitatea continuării eforturilor .
Invităm colegii și prietenii din mass media să ni se asocieze într-un efort comun de a contribui la reducerea epidemiei tabagice prin activități incluzând popularizarea Legii 15/ și, prin aceasta, la reducerea poverii de dizabilitate și moarte prematură în urma bolilor cardiovasculare legate în mare măsură de fumat.
Descarcă: