Presiunea arterială crescută este principalul factor de risc pentru deces şi disabilitate la scară globală, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Societăţii Internaţionale de Hipertensiune.
Se estimează că presiunea arterială crescută a fost responsabilă pentru 9.4 milioane decese şi 162 milioane ani de viaţă pierduţi în 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă, 13% dintre decese la scară globală şi peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet. Hipertensiunea este, de asemenea, un factor de risc important fetal şi maternal.
În prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. În 2008, prevalenţa HTA la scară globală în rândul adulţilor de 25 de ani şi mai mult a fost în jur de 40%. Chiar dacă în intervalul 1980 şi 2008, proporţia populaţiei cu presiune arterială ridicată sau hipertensiune a prezentat o uşoară scădere, numărul celor cu HTA a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008 ca urmare a procesului de creştere a populaţiei şi a fenomenului de îmbătrânire şi se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025.
În anul 2016 a fost derulat studiul SEPHAR III, care a relevat o prevalenţă a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Raportat la populaţia României, înseamnă că în 2016, estimativ 7,4 milioane de persoane aveau hipertensiune arterială – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât la nivel global, cât şi în ţara noastră. Cu toate acestea, conform studiului doar 80,9% dintre adulţii hipertensivi ştiu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 5 români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii.
Totuşi, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire majoră, crescând succesiv, faţă de rezultatele obţinute de celelalte două studii SEPHAR. Dacă în anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscută hipertensiunea arterială, în anul 2016 procentul acestora a ajuns la 80,9%.
În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce priveşte diagnosticarea hipertensiunii arteriale, persoanele aflate sub tratament sau controlul afecţiunii, rezultatele studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceştia, diabetul zaharat şi dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalenţa celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor. Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalenţă de 12,2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2%, la nivel global şi la 77,8% în rândul hipertensivilor.
România rămâne în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirmă, încă o dată, că hipertensiunea arterială, alături de ceilalţi factori de risc cardiovascular reprezintă probleme majore la nivelul sănătăţii populaţionale. Este îmbucurător faptul că numărul persoanelor care au hipertensiune arterială şi au fost diagnosticate, precum şi al celor aflate sub tratament şi sub control terapeutic creşte de la an la an. Eforturile se concentrează pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung.
Descarcă:
Susţineţi Campania de Prevenire a Hipertensiunii Arteriale!
Contribuiţi la creşterea gradului de conştientizare a riscurilor hipertensiunii arteriale!
„Cunoaşte-ţi valorile!”