Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1990, aflată la cea de-a 35-a ediție, este celebrată la nivel international la data de 1 octombrie 2025. Prin tema propusă în acest an „Persoanele vârstnice impulsionează acțiunea locală și globală: aspirațiile noastre, bunăstarea noastră, drepturile noastre”, Națiunile Unite promovează „o societate pentru toate vârstele” evidențiind rolul esențial al persoanelor vârstnice în construirea unor societăți mai echitabile și mai reziliente. Pornind de la experiența lor, vârstnicii rămân actori-cheie ai schimbării în toate societățile. Ziua se înscrie în contextul Deceniului ONU al îmbătrânirii sănătoase (2021-2030), o inițiativă globală menită să contribuie la o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru toți.[1]
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), populația de 60 de ani și peste crește rapid în plan global, numărul persoanelor din această categorie de vârstă a ajuns la 1,2 miliarde în 2025, de la aproximativ 541 de milioane în 1995 și se preconizează că va ajunge la 2,1 miliarde până în 2050. Mai mult, se prevede ca numărul persoanelor în vârstă de 80 de ani sau peste să se tripleze între 2020 și 2050, ajungând la 426 de milioane. Speranța de viață la nivel global a ajuns la 73,5 ani în 2025, o creștere de 8,6 ani față de 1995 și se estimează să ajungă la 77 de ani pană în 2050.[2]
OMS subliniază că acest salt demografic este fără precedent (de exemplu, speranța de viață a crescut cu 25 de ani față de 1950) şi că până în 2030 persoanele în vârstă vor depăşi numeric tinerii la nivel global. Aceste tendințe globale indică că îmbătrânirea populației este un fenomen ireversibil şi cu consecințe majore la nivel mondial.[3]
La 1 ianuarie 2024 Uniunea Europeană (UE) avea circa 449,3 milioane locuitori, dintre care 21,6% aveau peste 65 de ani, iar proporția persoanelor vârstnice (³65 ani) este în creștere constantă. De exemplu, între 2014 și 2024 ponderea seniorilor a urcat cu aproape 3 puncte procentuale, iar vârsta mediană a populatiei europene a ajuns la 44,7 ani la 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că jumătate din populația UE avea peste 44,7 ani, în timp ce jumătatea cealaltă era mai tânără.[4] În statele sudice (Italia, Portugalia) și din est (Bulgaria) peste 24% din populație are 65 de ani și peste.
În aceste condiții, Comisia Europeană notează că Europa trebuie să își adapteze politicile publice (pensii, sănătate, ocupare) la o populație cu o pondere semnificativă de vârstnici.[5]
România se confruntă cu un proces demografic complex. Datele Eurostat arată că, pe parcursul ultimelor două decenii, România a pierdut în jur de 2,5 milioane de locuitori (cea mai mare scădere absolută din UE).[6]
La 1 ianuarie 2024 populația rezidentă a fost de 19,06 milioane persoane, în creștere cu 9,9 mii persoane față de 1 ianuarie 2023. Totuși, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2023 remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,7% în 2023 la 20,0% la 1 ianuarie 2024). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 121,7 (la 1 ianuarie 2023) la 123,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2024). [7]
Aceste schimbări demografice demonstrează că persoanele în vârstă reprezintă un segment semnificativ și în creștere al societății iar dezvoltarea socială necesită alegeri care să includă strategii adaptate la vârstă, oportunități economice incluzive bazate pe solidaritate între generații, acces echitabil la asistență medicală și protecție socială și împuternicirea persoanelor în vârstă de a participa pe deplin la toate aspectele societății, fără discriminare.
Creșterea rapidă a numărului de persoane care ating vârste înaintate subliniază importanța promovării sănătății, prevenirii și tratării bolilor pe tot parcursul vieții.
O viață mai lungă aduce cu sine oportunități, nu doar pentru persoanele în vârstă și familiile lor, ci și pentru societate în ansamblu, întrucât anii suplimentari oferă șansa de a desfășura noi activități. Totuși, amploarea acestor oportunități și contribuții depinde în mare măsură de un factor: sănătatea.
Schimbă-ți felul în care privești vârsta!
