Ziua Europeana a Informării despre Antibiotice (ZEIA), are drept scop , sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a combate rezistența acestora la antimicrobiene (RAM) – un proces natural cauzat de folosirea lor excesivă.
RAM a devenit un inamic major al sănătăţii publice mondiale.
ZEIA 2017 relansează pledoaria în favoarea utilizării prudente a antibioticelor pentru a împiedica infecțiile comune și leziunile minore să ucidă iarăși în viitorul apropiat.
Tema campaniei, “Administrarea antibioticelor: întotdeauna precedată de o recomandare medicală”, reamintește singurul mod în care trebuie administrate antibioticele pentru a le păstra eficiența.
Sloganul ZEIA 2017 “Utilizați prudent antibioticele, în interesul Dvs. și al sănătății publice!” traseaza singura cale pentru reducerea consumului acestor medicamente, în prezent excesiv de ridicat în Europa și mai ales în țara noastră.
Actualmente, în Europa se estimează că infecţiile cauzate de bacteriile prezentând RAM continuă să provoace anual circa 25 000 decese. Dincolo de decesele evitabile, extra-costurile de asistenţă medicală şi pierderile economice de pe urma incapacităţii de muncă sunt estimate la cel puţin 1,5 miliarde euro.
Ca și în anii precedenți, situația privind RAM în Uniunea Europeană/Spațiul Economic European prezintă variații largi în funcție de specia bacteriană, de grupul antimicrobian și de regiunea geografică. Astfel, în general procentele de rezistență mai scăzute au fost raportate de țările din nord iar procente mai mari de țările din sudul și estul Europei.
Consumul total de antibiotice în România este extrem de mare și caracterizat de accentuarea utilizării preferențiale a antibioticelor cu risc de a selecta rezistența bacteriană și de a induce infecții severe, precum cele determinate de bacteria Clostridium difficile.
Astfel, nivelul consumului de AB în 2015 a fost în creștere cu 6,5% față de anul 2014, confirmând tendința crescătoare pentru perioada 2011-2015 și plasându-ne pe locul al 2-lea cel mai defavorabil, după Grecia. Principalele grupe de antibiotice utilizate au fost penicilinele – 54,6%, cefalosporinele – 15,4% și chinolonele – 10,3%.
Corectarea acestei situații critice a României depinde în opinia specialiștilor, de măsuri menite să contracareze informarea insuficientă sau mentalitatea eronată la nivelul populației generale privind rolul, beneficiile și riscurile administrării de antibiotice; prescrierile excesive, atât în spital cât și în ambulatoriu; accesul încă relativ facil la antibiotice, cu nerespectarea reglementărilor privind eliberarea lor doar pe bază de prescripție.
Mai multe detalii:
