Grija față de vârstnici este un semn de înțelepciune.
La nivel internațional, în data de 1 octombrie au loc activități prin care se subliniază rolul vital pe care persoanele vârstnice îl au în toate societățile. Anul acesta, în această zi, care a fost declarată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice încă din anul 1990, se discută despre contribuțiile valoroase aduse de vârstnici, cât și despre necesitatea de a identifica și implementa acțiuni, inițiative și măsuri care să îmbunătățească sistemele de suport și de îngrijire pentru persoanele în vârstă.
În Uniunea Europeană, dar și în țara noastră, există o tendință clară de evoluție către creșterea proporției de persoane vârstnice din totalul populației, tendință determinată atât de creșterea speranței de viață, cât și de scăderea ratei de natalitate. În timp ce creșterea speranței de viață este un progres semnificativ de sănătate publică, faptul că oamenii trăiesc mai mult fiind îmbucurător, este nevoie de un complex de acțiuni și măsuri pentru ca acești ani de viață câștigați să fie ani de viață trăiți cu o stare de sănătate bună.
La nivel european, se estimează că speranţa de viaţă va atinge valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi în 2050. Prognozele demografice evidențiază că până în anul 2080, aproape 30% din cetăţenii din Uniunea Europeană vor avea vârsta de 65 de ani sau peste. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a depăşit cu aproximativ 27,5% populaţia tânără de 0-14 ani și în România. Anul trecut, numărul persoanelor din categoria de vârstă 65 de ani şi peste a fost de aproximativ 3,97 milioane persoane în timp ce populaţia tânără, în categoria 0 – 14 ani, a însumat 3,11 milioane persoane.
Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte reducerea riscului sărăciei şi excluziunii sociale și păstrarea unei stări de sănătate care să permită o bună calitate a vieții. O societate care oferă sprijin persoanelor vârstnice poate deveni un pilon esențial al comunității, asigurându-se că aceste persoane trăiesc cu demnitate, respect și fericire în toate etapele vieții lor.
În acest context, în anul 2020 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat perioada 2021-2030 Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase, care își propune să contribuie la oferirea de oportunități pentru a adauga viață anilor. Acesta urmărește să reducă inechitățile în materie de sănătate și să îmbunătățească viața vârstnicilor, a familiilor lor și a comunităților prin acțiuni colective desfășurate în patru arii de acțiune: 1. schimbarea modului în care gândim, simțim și acționăm față de înaintarea în vârstă, 2. dezvoltarea comunităților în moduri care să promoveze abilitățile și experiența persoanelor în vârstă, 3. furnizarea de servicii de îngrijire integrată și de sănătate primară centrate pe persoană, care să răspundă nevoilor vârstnicilor, 4. acces la îngrijire de calitate pe termen lung pentru persoanele în vârstă care au nevoie de aceste tipuri de servicii.
