Ziua Europeana a Informarii despre Antibiotice – 18 noiembrie

Rezistența la antimicrobiene (RAM) continuă să amenințe eficiența tratamentelor împotriva infecțiilor cauzate de bacterii, paraziți, virusuri și fungi. Ca ilustrare a gravității fenomenului, în 2016, 490 000 persoane au dezvoltat la nivel global forme de tuberculoze  (TB) multi-rezistente la medicația uzuală, iar RAM începe să complice combaterea HIV și a malariei. Costul îngrijirii medicale pentru pacienții infectați cu microbi rezistenți este semnificativ mai ridicat prin durata mai lungă a bolii, testărilor suplimentare și nevoii de a recurge la medicamente mai scumpe. În particular, rezistența la antibiotice (RAB) privește bacteriile și unele specii de fungi, constituind conținutul dominant al RAM

Sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a combate rezistența antimicrobiană  – “acest tsunami tăcut” (Cox D., 2015)  ce amenință sănătatea publică mondială – este ținta Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA) în fiecare 18 noiembrie.

Tema campaniei ZEIA 2018 “Situația în anul 2018 a rezistenței la antimicrobiene (RAM) în România și Europa”, readuce în fața celor interesați evoluția recentă a consumului de antibiotice (AB) și a rezistenței la antimicrobiene, adresându-se publicului larg cu sloganul: “Utilizați prudent antibioticele pentru  protejarea sănătății dumneavoastră și a comunității!

În privința informării publicului, conform Eurobarometrului din aprilie 2016, circa 1/3 dintre euro-respondenți (la fel ca în 2013) au utilizat în ultimele 12 luni antibiotice în formă orală, majoritatea femei și persoane mai puțin educate. Majoritatea au declarat că au obținut antibiotice pe rețetă. Aproximativ 1/3 s-au declarat informați despre utilizarea abuzivă a antibioticelor (un procent ceva mai scăzut decât în 2013).

În România 2013-16 rezistența combinată la cefalosporine generaţia a 3-a & fluorochinolone & aminoglicozide precum și la carbapeneme a Klebsiella p. s-a înrăutățit; se menține un euronivel mediu privind rezistența Escherichia c. la cefalosporinele de generația a 3-a, dar se involuează în privința  aminoglicozidelor, cefalosporinelor de generația a 3-a;  ne găsim în eurogrupa cea mai rea atât pentru MRSA cât și pentru rezistența combinată la fluorochinolone, aminoglicozide și carbapeneme a Acinobacter; însfârșit Enterococcus f. involua în privința rezistenței la vancomicină.

Global, situația rezistenței la antibiotice – aflată deja pe un euro-nivel dintre cele mai rele – continuă să se degradeze.

În 2011-16 consumul total de AB în România se menține la nivel înalt în eurocontext, în principal din cauza subgrupei J01(incluzând penicilinele): + 1/3 față de media UE, cu o anumită scădere în 2016 față de 2015.

Diferențele regionale constatate în 2016 privind rezistența E. coli la fluorochinolone, respectiv la cefalosporine de generația a 3-a arăta că Bucureștiul se găsea în poziție defavorabilă față de Transilvania și Banat (T+B) sau Moldova. Pentru K. pneumoniae, statisticile din 2016 arătau că în T+B și București rezistența era cea mai ridicată la cefalosporine de generația a 3-a, fluorochinolone și carbapeneme, iar în privința MDR ordinea severității era T+B, Moldova și București. În privința S. aureus, atât MRSA cât și rezistența la rifampicină în T+B depășea Bucureștiul și Moldova, cu valori mai ridicate MRSA peste tot.

Ultimul sondaj (2016) sugera scăderea consumului de antibiotice, dar – în ciuda unui mic progres – menținerea într-o europoziție defavorabilă în privința procurării AB exclusiv pe reteță medicală.

Situația schițată mai sus arată de ce eforturile pentru înrădăcinarea în conștiința publică a consumului rațional de antibiotice (numai pe rețetă) trebuie intensificate – ca factor important pe termen mediu (primele progrese încep să apară) pentru corectarea situației defavorabile  RAM în țara noastră.

Descarca:

Alte articole...